Pașii mă poartă iar pe drumuri pe care nu am mai umblat Te rog, dacă te întâlnesc și nu te-am întrebat… Să nu-mi dai sfaturi, nu-i nevoie, drumuri se separă, Lucruri care te-au salvat, pe alții îi omoară.
Nu încerca să mă oprești, nu-ți obosi ființa Văd și fără să-mi vorbești, te apasă conștiința. Multora le-ai închis drumuri, mulți au rămas în spate, Ți-e frică de ei, poate-ți știu secrete îngropate.
Iar de vei vrea să mă întreci, te rog să o iei în fată, Nu avem același obiectiv, nu vrem aceeași viață. Tu crezi că pașii care-i faci sunt pașii ce contează, Eu cred în timp, nu mă grăbesc, el pașii mi ghidează.
Ascultă, poate îmi ești cunoscut, poate îmi ești străin, Ai grijă la ce lași în urmă, din urmă toate vin! Ai grijă pe cine oprești, cu cine te întreci… Sunt mulți ce știu de unde vii și unde vrei să pleci.
Pașii mă poartă iar pe drumuri pe care am mai umblat, Te rog, aș vrea să te întâlnesc, ce mult te-am căutat… Să-ți spun că în drumul tău prin viață mulți oameni ai să găsești, Încearcă totuși să-i ajuți, în loc să îi oprești!
fatacutigara 