Amintirea unei amintiri

74703532_2452631794833899_1420278447074181120_n
Doar amintirile mă leagă de un trecut pe care nu l-am avut.
Într-un univers paralel am fost timpul, altfel nu înțeleg cum m-am pierdut…
În spațiu, în timp, în trecut și în viitor,
Doar amintirile mai sunt prezente și eu simt doar lipsa lor.

Suntem sume de secunde adunate în luni și ani,
Într-un univers paralel am fost timpul pe care nu am dat doi bani…
Nici bani, nici dragoste n-am dat, eu așa îmi amintesc
Doar amintirile mai sunt prezente acum când ele îmi lipsesc.

Ceva din noi caută astăzi ceva din ce am fost cândva,
Cândva, când noi am căutat ceva ce nu puteam avea.
În realitatea asta eu sunt timpul pierdut în alte realități
Pe care le-am trăit odată și le-am căutat în alte dăți.

Acum avem acel ceva, dar totuși ceva ne lipsește,
Lipsește timpul scurs în ape, pe el doar focul îl găsește.
Într-un univers paralel am fost apa ce aducea furtuni la mal,
Îmi amintesc c-am fost și focul când amintiri dansau pe jar.

Sau poate am fost doar un nimeni, nu știu exact, nu-mi amintesc,
Poate că am fost dreptatea, căci acum prea mult greșesc.
Într-un univers paralel am fost totul, dar tot nu știu ce-a însemnat…
Să am atâtea amintiri ce nici măcar n-au existat.

Follow me:
Publicitate

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile cerute sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare /  Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare /  Schimbă )

Conectare la %s

Acest site folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.